SIV deasupra lacului Hallstatt, Austria, 2011

Lacul Hallstatt vazut de pe terasa salii de curs. Foto: Norbert Simon
Lacul Hallstatt vazut de pe terasa salii de curs. Foto: Norbert Simon
Pentru cei care au deschis seletele mai târziu, SIV („Simulation d’Incident en Vol”) , tradus din franceză înseamnă aproximativ: inducerea intenţionată a incidentelor în zborul cu parapanta precum şi gestionarea lor corespunzătoare. Pe scurt, cursantul este asistat prin radio de la sol de către un instructor în timp ce îşi execută manevrele deasupra unei ape (preferabil stătătoare).
De mult planificasem să iau parte la un astfel de curs însă din diverse motive nu am reuşit decât anul acesta. Am căutat mai multe oferte pe internet și pănă la urmă m-am oprit la cursul organizat de Sky Club Austria. Era cât pe ce să merg singur însă până la urma mi s-a alăturat Norbert Simon din Cluj.
Am mers cam 12 ore din Cluj pînă în orăşelul Obertraun de pe malul lacului Hallstatt. A doua zi de dimineață la ora 8 începea cursul.
In simulatorul de parapanta. Foto: Norbert Simon

In simulatorul de parapanta. Foto: Norbert Simon

Prima zi (joi) vremea a fost ploioasă aşa că nu am efectuat nici un zbor ci exclusiv teorie. Walter (instructorul principal) vorbeşte o englezo-germană amuzantă însă se înţelege destul de clar ce vrea să zică. Când chestiunile devin mai complexe, intervine Steffen (instructorul secund) care vorbeşte foarte bine engleza. În preambulul cursului Walter ne cere să scriem aşteptările noastre vizavi de curs iar mai apoi fricile noastre. Scriu că mă interesează în primul rând să învăț tehnici de coborâre rapidă iar mai apoi gestiunea corectă a incidentelor. Cât despre frici.. sunt multe. Dintre cele mai puternice: să nu fiu supt de nor şi să nu pot coborâ, să nu fac vreo tâmpenie şi să cad în voalură, să nu mă trezesc mahmur dimineaţa lângă o negresă de 140 de kile. Walter mă asigură că toate obiectivele înșirate de mine pot fi atinse la curs. De asemenea pentru spaimele mele există leacuri testate, mai puţin pentru chestiunea cu negresa care îl bântuie şi pe el de multă vreme şi nu a găsit soluție.

Poate trebuie sa incepem cu simulatorul asta

Poate trebuie sa incepem cu simulatorul asta

Cât timp plouă discutăm în sala de curs şi analizăm filme iar când ploaia ia câte o pauză ieşim şi exersăm manevrele în cele două simulatoare de parapantă pregătite afară.

A doua zi (vineri) vremea este bună. Aşa că efectuăm două zboruri. Decolam de pe vârful Krippenstein și după aproximativ 8 minute ieşim deasupra lacului cu aproximativ 1000 de metri diferenţă de nivel. Avem veste de salvare care se umflă la contactul cu apa şi de asemenea o barcă ne aşteaptă să ne recupereze în eventualitatea unei căderi în apă. În cele 8 minute admir peisajul incredibil pe care îl oferă Alpii şi ascult în cască instrucţiunile de la sol.
Primul zbor merge destul de bine. Bag asimetrice (cu şi fără accelerator), front-stall-uri, b-stall. Apoi spirală. Aici am probleme. Ameţesc. Imediat ce planeta începe să se învârtă vertiginos şi aerul să şuiere trebuie să ies din spirală. Deşi Walter mă îndeamnă să mai ţin 1-2 spire prefer să ies. Încă am în minte un scurt moment de black-out pe care l-am experimentat cu mulţi ani în urmă şi care din fericire s-a terminat cu bine.
Apoi dau urechi mari. Da’ mari! Din 3 A-uri trag 2 şi rămân cu un bord de atac minuscul. Nu am mai dat niciodată aşa urechi.

Urcand spre decolare. Foto: Norbert Simon

Urcand spre decolare. Foto: Norbert Simon

Parawaiting. Foto: Norbert Simon

Parawaiting. Foto: Norbert Simon

Urmează zborul 2. Ne-a mai venit inima la loc la majoritatea cursanţilor. Am văzut ca dracul nu e atât de negru şi manevrele pe care le-am făcut nu sunt chiar aşa de înspăimântătoare. Unii aleg să facă full-stall deja. În timp ce ne așteptam rândul la decolare, în cască auzim la un moment dat „.. rettung ..aus.. rettung..”. Hopa! Unul din cursanţi a aruncat parașuta.
Decid că încă nu vreau sa fac full-stall și decolez. Zborul decurge aproape identic cu primul. Încerc iar spirala. Îmi e clar că toleranţa la G-uri nu se obţine peste noapte ci trebuie antrenată în timp.
Aterizez şi urmăresc evoluţia lui Norbert. La un moment dat face un full-stall. Arată destul de nasol văzut de jos. Mă cam trec fiorii. Mai face încă unul care arată ceva mai bine.

Vineri seara analizăm zborurile zilei. Văd cu ocazia asta şi primul full-stall al lui Norbert filmat de pe casca lui. Haos total. Mâini, picioare, suspante.. nu mai ştiai ce e acolo.. un twist frumos la ieşire, rotire şi revenire. Prin curtea pensiunii unde avem sala de curs e întins echipamentul colegului care a scos paraşuta şi a ajuns în apă. Vizionăm filmarea respectivă şi ne crucim de ce vedem. Urma să efectueze un front-stall cu speed-ul călcat la maxim. Walter îi reaminteşte prin radio procedura, cursantul calcă speed-ul urmând să tragă complet A-urile şi să le elibereze. Însă spre stupoarea generală trage comenzile la maxim, aripa se angajează iar el eliberează comenzile. Urmarea: aripa plonjează în faţă iar cursantul pică în voalură. Urmează căderea destul de lungă fiindcă era destul de sus. Cursantul e parţial înfăşurat în voalură şi atârnă sub un colţ de aripă care a rămas deschis. Încearcă cu disperare să scoată paraşuta însă nu reuşeşte fiindcă e încîlceala mare acolo. În configuraţia asta dă de lac. Surprinzător, nu păţeşte absolut nimic. Singurele urme ale incidentului sunt voalura ruptă niţel precum şi o dunga roşie pe gâtul cursantului de la vesta de salvare.
A doua zi (sâmbătă) urmează să ne întâlnim de dimineaţă pentru că după masa prognoza meteo nu e buna şi trebuie să ne mişcăm bine în zori ca să mai prindem un zbor.
A fost o zi lungă şi plină de evenimente. Îmi vîjîie capul şi abia adorm. Dorm foarte agitat.. visez.. sunt când în full-stall… când în spirală.. aud voci care îmi dau indicaţii contradictorii ba în engleză ba în germană.. cad spre lac şi lacul se transformă într-o negresă de 140 de kile..

Sâmbătă dimineaţa înainte de a ne îmbarcă în telecabină îi spun lui Walter cu jumate de glas că azi vreau sa fac şi eu full-stall. Dar aş vrea în prealabil să trag câteva b-stall-uri fiindcă mie mi se pare că respectiva manevră mă pregătește de full-stall. „Kein problem” mă asigură Walter. După care îmi spune un lucru care îmi răsună şi acum în minte: nu poţi să îţi controlezi aripa dacă nu te controlezi în primul rând pe tine. Când îţi vei putea controla poziţia şi reacţiile abia atunci poţi să spui că deţii controlul şi îţi vei putea controla şi aripa.
Meditez la vorbele astea în timp ce telecabina mă urcă spre decolare. Îmi vine în minte leitmotivul filmelor cu karate pe care le urmăream când eram mic. Vine karatistul-lup-tânăr-plin-de-energie la maestrul-chinez-mic-pensionar ca să îi facă un curs ultrarapid de cafteală eficientă să poată ieşi cât mai repede pe bulevard să le rupă fâşul la ninjalăi. Și spre stupoarea lui guru îl pune să cureţe cartofi o lună ca să câştige echilibru interior.

Decolez şi mă îndrept spre lac. Calmul ăla şi echilibrul parcă ezită să se pogoare asupra mea. Dau două asimetrice de control după care aştept să mă pună Walter la nişte b-stall-uri pregătitoare. Însă spre surprinderea mea comandă direct un full-stall. Așa că îmi strâng picioarele sub seletă, mâinile pe lângă corp şi încep uşor să trag comenzile. Mă concentrez mai mult asupra mea decât asupra aripii. Trebuie să îmi păstrez poziţia chiar şi când aripa se va angaja. Pe măsură ce trag comenzile se face tot mai linişte. Când îmi dă Walter semnalul trag la maxim comanda dreaptă. Aripa alunecă uşor în negativă pe dreapta. Imediat bag şi comanda stângă şi aripa se angajează total. Se cam zbate deasupra mea însă ridic uşor mâiinile şi se stabilizează în full-stall neaşteptat de bine. Cobor în viteză dar foarte stabil, fără scuturături şi nu îmi vine să cred. În căşti aud englezo-germana lui Walter: „Very gut Țiprian. Ștabil full-ștall”. Dau drumul la comenzi şi aripa reintră lin în zbor. Simt o imensă uşurare şi dau un chiot. Walter mă anunţă că mai am înălţime de o spirală sau de un full-stall. Full-stall să fie! Însă concentrarea mi s-a cam dus şi nu mai reuşesc să îl stabilizez aşa bine. La un moment dat scap mâna stângă şi imediat dau drumul şi la dreapta. Aripa reintră în zbor ceva mai brutal însă nu sunt probleme.
Walter îmi spune că a uitat de b-stall-urile alea pe care le cerusem eu. Dar că acum pot sa bag câte vreau. Cred că face mişto de mine dar trag şi un b-stall şi nişte urechi ca să vin jos fiindcă deja picură.

Nu durează mult şi aterizează toată lumea iar mai apoi conform prognozei începe şi ploaia punând capăt cursului. Ne retragem în sala de curs, analizăm zborurile zilei, tragem ultimele concluzii, bem o bere. Chiar dacă vremea nu a fost grozava, a ieşit foarte bine. După masa o petrecem vizitând oraşul Hallstatt care este o bijuterie. Petrecem câteva ore plimbându-ne pe acolo şi făcând cumpărături. Apoi la somn şi a doua zi acasă.

Piata Centrala din Hallstatt

Piata Centrala din Hallstatt

Belvedere - Hallstatt

Belvedere – Hallstatt

Ca şi costuri ieşirea a arătat cam aşa: curs 360 euro, 3 urcări cu cabina 30 de euro, cazare 120 de euro, drum 80 euro. Cu masa şi alte cheltuieli pe acolo s-a ridicat la aproximativ 700 euro. Nu e tocmai ieftin, însă experienţa e nepreţuită.

4 Comments

  • Zoli spune:

    Bravo! Sper sa nu ai nevoie niciodata de cele invatate :), adica sa ai zboruri faine fara incidente!

  • Catalin Sutoi spune:

    Salut Cipri!Felicitari si sa sti ca privind secventele filmate de tine am trait si eu putin din emotia ta, care sa simtit in Tzipatul care l-ai scos la iesirea din fullstal!Super!mi-ar place sa fac si eu un SIV dar momentan sunt prins pt urmatorii 3 ani!Poate alta data!Vant de fata si aterizari minunate iti doresc!

  • teodor dan spune:

    Am citit cu reala placere randurile de mai sus. Desi nu te cunosc cred ca esti un om deosebit. Bucura-te de zbor cat mai mult si sa ai parte de manevrele speciale doar in vis. Nu stiu ce sa spun totusi despre negresa …

  • Miky spune:

    Foarte frumoasa descrierea ta, felicitari! Exista o veste foarte buna pentru doritorii de senzatii extreme cu parapanta. Se organizeaza curs SIV in România pe un lac al Oltului in localitatea Drăgășani jud. Valcea, cu Stefan Ceparu, un instructor foarte experimentat, un zburator de acrobații extraordinar si un prieten de exceptie! Vi-l recomand cu toata căldură!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *