Reluare cu suspans

Liviule mergem mâine pe munte? Vremea arată în sfârșit fain după atâtea ploi și ar merge o tură de o zi pe undeva.

– Pfaii, nu știu ce să zic.. Mâine e meciul dintre Nadal și Federer și nu aș vrea să-l ratez.. Dar pe de altă parte văd că după pauza asta scurtă de vreme bună vin iar ploi. Hmm.. Știi ce? Hai că mergem. Iar meciul pot să îl văd în reluare seara după ce ne întoarcem.

Liviu este extrem de pasionat de sport. Nu are abonament de televiziune prin cablu și nici Netflix. Nu are de fapt nici măcar televizor. Are în schimb un calculator ponosit, o conexiune bună la internet și un abonament full la Eurosport. Acolo vizionează on-line toate sporturile din lumea asta: de la hochei la skandemberg și de la sărituri cu schiurile la tenis. Și nu urmărește doar transmisiile live. Dacă îi place un meci îl urmărește și în reluare cu aceeași înflăcărare ca și cum l-ar vedea pentru prima dată. Meciul Simonei Halep de când a câștigat Roland Garros-ul l-a văzut de 16 ori. Doar de atâtea ori a apucat să-l vizioneze înainte ca Eurosport să efectueze ștergerea regulată de pe server a înregistrărilor mai vechi de un an.

– Bă Liviule, io nu înțeleg care-i farmecul să te uiți la un meci care deja s-a jucat. Deja rezultatul îl știi. Unde mai e suspansul când te uiți la reluarea aia?
– Nu! Sub nicio formă nu trebuie să afli rezultatul! Dacă reușești să nu afli cum s-a terminat, te pui frumos în fața monitorului, îți desfaci o bere, urmărești reluarea și comentariul original, adică ăla din timpul meciului și te simți exact ca și când l-ai vedea live. Chiar nu e nicio diferență.

Am petrecut o excelentă zi pe munte. M-am bucurat de mișcare și de soare și m-am deconectat complet. Și asta datorită faptului că nu am avut voie să pornesc deloc internetul pe smartphone ca să arunc o privire pe net, ca nu cumva să aflu accidental rezultatul meciului și să-i spulber surpriza la Liviu.

Pe drumul de întoarcere spre casă am condus într-o liniște de mormânt. Am pornit radio-ul la un moment dat însă atunci când s-a auzit în boxe „Și acum știri din spo..” Liviu s-a trezit brusc din moțăială și cu o mișcare brutală a închis radio-ul mai mai să-i rupă butonul de start/stop.
Mă sună la un moment dat băieții să vadă dacă ieșim la o bere deseară. Pun telefonul pe speaker că sunt la volan.

– Nu știu bă dacă mai vin la bere că ajung cam târziu acasă și voi până atunci apucați să luați un avans prea mare și mi-e greu să vă mai prind din urmă. Și nici Liviu nu vine că vrea să vadă în reluare meciul lui Nadal cu Federer.
– Haideți bă la bere, dă-l în mă-sa de meci în reluare. Că doar știți rezultatul, bănuiesc.. I-a tras-o..
Nu am mai apucat să auzim cine i-a tras-o la cine în meciul cu pricina. Cu o mișcare furioasă Liviu smulge telefonul din suportul lui de pe bord, deschide brusc ușa mașinii și scoate telefonul afară astfel că vâjâitul vântului să acopere conversația.
– Bă nebunule, vrei să fac accident aici?! Termină cu tâmpeniile astea că m-ai speriat ca naiba, f***-ți-i-ai pe Nadal și Djokovici.
– Și Federer vrei să zici.
– Și pe Federer dacă vrei tu! Și pe mă-sa lu’ Federer dacă ții neaparat! Nu mai fă bă din astea că murim ca proștii pe șosea! Dă-mi telefonul!
Liviu îmi înmânează telefonul, pe care între timp l-a stins complet.

Opresc într-o benzinărie să alimentez.
– Vii și tu înauntru până plătesc. Poate vrei să îți iei ceva?
– Nu. Te aștept în mașină că urlă radio în benzinărie și mă enervează. Aaa.. Ia-mi și mie două beri să am ce să beau la meci. Mersi. Și închide ușa.
Ajungem acasă și opresc mașina în fața blocului lui Liviu. E târziu și liniște și miroase superb a flori de tei.
– Vezi să nu îți uiți ceva prin mașină. Ți-ai luat berile?
– Da
– Ok. No servus și vizionare plăcută.
Mai zăbovesc câteva secunde înainte de a intra în mașină, să trag cu nesaț pe nări mireasma teilor. Liviu a ajuns între timp în fața ușii blocului și își scotoceste prin buzunare după cheia de acces. Undeva la un geam pe la etajul doi un cetățean își aprinde o țigară și se apleacă în afară să vadă cine intenționează să intre în bloc.
– Vecineeeee! Abia la ora asta te întorci de la munte?! Pfaii ce meci ai ratat! I-o dat-o-n p*z*@ rău de tot Nadal la Federer. 6-3, 6..
Nu am apucat să aud tot scorul fiindcă am sărit ca ars în mașină, am închis ușa și m-am pitit cât am putut de aproape de podeaua mașinii realmente înecându-mă de râs și cu mușchii intercostali în spasme. Câteva minute bune mi-au luat să mă liniștesc, să îmi recapăt respirația, să îmi șterg apoi cu dosul palmei ciorchinele de lacrimi de la colțul ochilor și să mă așez la volan. Înainte de a demara, am putut observa pe cerul înstelat al nopții sclipirea scurtă a unei sticle de bere decolând de undeva de la etajul patru, survolând mica zonă verde de lângă blocul lui Liviu și spărgându-se cu zgomot și spume lângă un tomberon unde probabil ar fi fost planificat să aterizeze. Apoi, ca într-o perfectă reluare, o a doua sticlă a descris exact aceeași traiectorie ca și prima și a împărtășit același final spumos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *